Categorii: Fotbal, Steaua, Stiri

Steaua egal la Stuttgart, 2-2 in Europa League

Dupa doar 6 minute tabela arata un ciudat 1-1, Steaua egaland dupa un minut de la golul gazdelor. Chipciu a impins mingea in poarta, dupa o faza splendida creata de Popa si Nikolic. In repriza a doua Steaua a trecut in avantaj, prin golul marcat din penalty de Rusescu. Mai erau doar 10 minute si speram cu totii la o victorie, dar Stuttgartul forteaza si egaleaza in minutul 85 prin Niedermeier. Rezultat final 2-2 !
Lidera din Romania a facut un egal la o codasa din Bundesliga ! Cum sa comentam ? Un punct afara e bun, dar daca se incepea cu cea mai buna echipa, puteam castiga relativ lejer.
Imediat dupa meci s-a iscat o controversa: putea Steaua sa castige?. Intrebarea merita sa fie pusa tinand cont de faptul ca „svabii” au cel mai slab inceput de sezon din ultimii cinci ani. Mai mult, ea se prezenta la startul meciului cu Steaua cu o aparare carpita. Serdar Tasci (capitanul echipei) si Cristian Molinaro erau indisponibili, iar „stanca” de pe partea stanga, olandezul Khalid Boulahrouz, s-a transferat la Sporting Lisabona. Daca mai luam in calcul si ca cei mai buni jucatori ai gazdelor, Martin Harnik si Shinji Okazaki, erau pe banca de rezerve, atunci se poate spune ca Vfb Stuttgart era clar de batut joi seara. Si au fost momente ale jocului – si nu putine – cand Steaua a demonstrat ca este peste adversara sa. Si totusi, bucurestenii nu au castigat desi au avut avantaj pe tabela in minutul 80. Mai mult, dupa ce au fost egalati, erau sa si piarda meciul, fiind salvati de singurele interventii bune ale lui Tatarusanu si de ratari imense ale gazdelor.
De ce s-a ajuns ca o echipa aflata in criza si fara cateva piese de baza sa nu fie invinsa de o Steaua care a jucat peste ceea ce joaca in campionatul intern? Raspunsul este simplu. Antrenorul Reghecampf a tinut cont de „experimentul Becali”. Sau de aroganta lui Becali, care a cerut sa fie menajati cativa titulari, numai ca asa procedeaza doar superechipele din Europa, iar altii nu si-o pot permite. Iar Steaua intra in aceasta a doua categorie. Cu un Prepelita care nu a mai jucat de cateva luni bune din cauza unei accidentari, cu un Filip inca necopt pentru un asemenea nivel, cu un Parvulescu si necopt, si fara valoare, Steaua nu a putut intra la pauza cu un avantaj clar de minim doua goluri. Faptul ca in cazul altor trei rezerve, Szukala, Nicolic si chiar Adrian Popa, „experimentul” nu a dat gres (de fapt cei trei ar trebui sa fie senatori de drept la Steaua) nu a fost insa suficient. Pentru ca este greu sa ajungi in avantaj in „8” chiar si impotriva unei echipe in deriva. Iar cand si unul dintre titulari, enorm de mult laudatul Chiriches, a fost „cel mai bun om al nemtilor” este si mai greu. Risipa de energie facuta in „inferioritate” numerica in prima repriza a fost „platita” in ultima treime a meciului, mai precis din minutul 60, cand Steaua, chiar si dupa scoaterea lui Prepelita si Filip, a fost nevoita sa faca pasul inapoi. Iar cand nemtii l-au aruncat in lupta pe Okazaki (min. 62), raportul de forte s-a schimbat, iar introducerea in teren in min. 82 a lui Harnik a facut ca in ultimele 11 minute pe teren sa existe o singura echipa: cea a gazdelor.

Scrie un comentariu